Este dificil sa fii bolnav, dar trebuie sa gandesti pozitiv!

Sa fii bolnav in Romania poate avea si parti pozitive. Iar astazi vreau sa scriu despre asta, in ideea ca poate va ajuta in zilele in care simtiti ca va sufocati intr-un spital de stat.

Avand o boala cronica si numeroase momente in care viata mea a depins de doctori, am avut si foarte multe internari.

Dintre persoanele pe care le cunosc (si cele in varsta) cred ca am cele mai multe zile traite in spital.

Iar atunci cand ai multe ore petrecute in saloane sau pe coridoare asteptand, intalnesti multi oameni. Unii dintre acestia au acceptat sistemul si nu mai sunt afectati de nimic.

Sunt acei oameni calmi pe care-i vezi uneori zambind usor. Ii recunosti simplu. Pe ei nimic nu-i enerveaza, nici macar faptul ca intra in fata toti “pilosii”.

In timp ce esti bolnav nu uita sa fii om!

Nefiind o fire comunicativa nu am intrat niciodata in discutii, desi timp as fi avut sa scriu o carte.

Am ascultat doar si sunt cateva exemple de care-mi amintesc cu drag.

Am avut doi colegi de camera care m-au facut sa rad atunci cand imi venea sa plang. Erau moldoveni amandoi. Foarte amuzanti.

Cu toate astea astazi vreau sa scriu despre o doamna care m-a impresionat si pe care am cunoscut-o in timp ce asteptam pentru un RMN.

Era genul care te miri ca mai traieste. Transplant, cancer, remisie, activ, lipsa organe. Nu cred ca era ceva ce nu bifase.

O femeie care stia cum sa-si traiasca viata

Cu toate astea era cu zambetul pe buze, glumea si te face sa uiti ca in doar cateva ore poti afla un rezultat pe care sperai sa nu-l auzi.

Si de la ea am auzit partea in care “eu mai vorbesc cu organele”. Si multi oameni fac asta. Un fel de autosugestie.

Iar in prezent exista studii in desfasurare care incearca sa vindece rani prin molecule inteligente capabile sa “comunice” cu cele bolnave. In acest fel vindecarea ar fi rapida.

Evoluam, dar pana la urma tot oameni ramanem!