Sarbatorile de iarna: intre copilarie si viata de adult

Pentru fiecare persoana sarbatorile de iarna reprezinta un motiv de bucurie. Sau asa ar trebui sa fie.

Familie, rasfat culinar, dorinte implinite, cadouri frumoase, relaxare, liniste, distractie, voie buna. In linii mari cam asta ar trebui sa insemne Craciunul.

Va amintiti emotiile, bucuria, sentimentul de “totul e posibil” din copilarie. Pe masura ce inaintam in varsta aceste trairi se estompeaza.

Am incercat sa gasesc o explicatie. “Batranii” spuneau ca nu se compara nimic cu bucuria din ochii unui copil in anii in care crede ca Mosul exista. Sa se rezume oare totul la asta?

Sarbatorile de iarna …

Sa fie oare Craciunul magic doar pentru ca in imaginatia noastra exista un Mos care ne aduce daruri si ne indeplineste dorinte?

Dupa ce realizam ca nu exista asa ceva sa devina totul fals. Sau poate chiar inutil? Sa fie de fapt aceste sarbatori doar un motiv sa ne relaxam si sa ne ghiftuim?

Un motiv sa ne petrecem timpul in familie, uneori una pe care nici macar nu o agreezi?! Nu stiu ce s-a intamplat sau de ce nu mai simtim ceva deosebit de Craciun.

Cu siguranta si lipsa traditiilor este un motiv. Poate chiar si faptul ca suntem mai reci si indiferenti unii cu altii.

Pareri …

Evitam sa petrecem timpul in compania unora, ne chinuim sa stam in compania altora. Facem compromisuri care ne fac nefericiti, doar pentru ca “asa trebuie” sau “asa ar trebui”.

Ajungem sa fim satuli de cei din jur si sa ne dorim sa nu mai fim nevoiti sa facem nimic. Sa ne dorim doar cativa oameni alaturi, cei fata de care putem fi asa cum suntem. Cu bune si rele, cu defecte si calitati.

Pentru multi dintre noi Craciunul nu mai este ceea ce a fost si … uneori parca ne doare. Ne-am dori altceva, mai mult. De ce nu.

Pana atunci, incercati sa realizati ce vreti. Faceti doar ceea ce va doriti si invatati sa va bucurati de viata. De fiecare moment din aceasta.