Sistemul de sanatate mai poate fi schimbat, ar trebui sa incepem cu noi!

Am mai scris despre sistemul de sanatate. Cu toate ca sunt in masura sa comentez, in calitate de pacient, incerc sa evit acest subiect.

De ce? Pentru ca exact ca si in cazul PSD, tara este impartita in doua. Cei care opteaza doar pentru stat si cei care opteaza doar pentru privat.

De multe ori cei care opteaza pentru stat o fac pentru ca nu au bani de privat. Asa ca imparteala nu este tocmai egala.

Sistemul de sanatate este influentat si de catre noi!

Inteleg ambele tabere. Ca si tanar in tara noastra, realizezi ca sistemul de sanatate nu e ce ar trebui sa fie.

Nu sunt conditiile din occident si de multe ori iti risti chiar propria viata. Oamenii sunt satui, unii rai, altii au uitat de ce si-au ales aceasta meserie.

Asa cum este in fiecare domeniu, pana la urma.

Ce ar trebui sa nu uitam este ca noi putem sa fim altfel. Putem sa nu fim tipul ala de pacient care-l “termina psihic” pe doctorul care-si pune a suta oara intrebarea de ce nu a plecat pana acum.

V-am scris deja ca am experienta statului pe holurile spitalelor din Romania.

Cu toate ca nu este un subiect despre care-mi place sa scriu, trebuie sa o fac mai des. De ce? Pentru ca lumea trebuie sa-si schimbe mentalitatea. Macar unul cate unul si tot e ceva.

Ce alegem? Sa ne schimbam!

Da, spitalele de stat pot fi considerate infecte, dar le mai avem. Inca au specialisti pentru care putem opta, care ne pot salva viata.

Atunci cand nu avem suficienti bani sa plecam in alta tara. Sau atunci cand viata noastra depinde de alea cateva secunde.

Stiu ca avem doar 5 medici specialisti in AVC, sper sa nu ma insel, dar sunt buni si aia, decat nimic.

Stiu ca nu sunt sali de operatii dotate corespunzator si din cauza ca nu se reactioneaza la timp se moare pe capete, chiar si cand aveai o sansa.

E greu sa fii in papucii celui care si-a pierdut tot ce avea mai drag doar pentru ca nu locuia in apropierea unui spital cu un specialist.

Dar noi am ales asta, ani la rand. Noi am ales sa avem mai multe biserici, decat spitale. Si macar daca am fi ceva mai putin “saraci cu duhul”.